De toate, pentru toți…

12 gânduri despre „De toate, pentru toți…

  1. „Aşchii” – de Louis Aragon

    „Opreşte-ţi gemetele. Nu-i nimic mai caraghios
    Decât un om gemând
    De nu cumva e unul care plânge.
    *
    Mă plimb
    Cu un tăiş de umbră în mine;
    Mă plimb
    Cu o pisică în memorie;
    Mă plimb
    Cu un mănunchi de flori fanate
    Şi cu fotografii îngălbenite;
    Mă plimb
    Cu un veşmânt ireparabil;
    Mă plimb cu-o gură cât toate zilele în inimă.
    *
    Cu cât poemul e mai scurt
    Cu atât pătrunde mai adânc în carne
    *
    Acest poem trebuie alungat
    Căci în cetate nu e loc
    Pentru exemplele durerii
    *
    Duceţi în altă parte paşii aceştia răniţi.
    *
    Cine spune: Mi-e rău
    Îi uită pe ceilalţi.
    *
    Nu e de ajuns să taci:
    Trebuie să ştii să spui altceva.
    *
    Blestemată fie planta
    Care nu bucură ochii;
    Poetul n-are dreptul
    Să rămână astfel, fără să-nflorească.
    *
    Nu există rană
    Pe care un pic de fard
    Să n-o astupe,
    Ţipăt să nu se poată încovoia;
    Singură crima este discordantă.”

  2. „Speranţe mari”

    „Sticle sparte în holul hotelului,
    Mi se pare că sunt speriat că nu voi mai putea simţi asta,
    Ştiu că e o nebunie să crezi în lucruri prosteşti,
    Nu-i aşa uşor.

    Îmi amintesc acum, mă duce înapoi de unde a început totul,
    Dar numai eu sunt de vină şi accept acum asta,
    E timpul să las trecutul în urmă, să ies în lume şi să o iau de la capăt
    Dar nu-i aşa uşor.

    Dar am speranţe mari, mă duc înapoi de unde am început,
    Speranţe mari, când laşi trecutul în urmă, ieşi în lume şi o iei de la capăt.
    Speranţe mari, când totul ajunge la un sfârşit,
    Dar lumea continuă să se învârtă.

    Şi în vise îmi apar fantomele tuturor oamenilor
    Care au venit şi au plecat,
    Amintiri, par să apară atât de repede dar te părăsesc mult prea curând,
    Răul din mine se holbează la ţeava unei arme
    Şi eu chiar cred în

    Cred că am speranţe mari,
    Mă duc înapoi de unde am început,
    Speranţe mari, când laşi trecutul în urmă, ieşi în lume şi o iei de la capăt.
    Speranţe mari când totul ajunge la un sfârşit,
    Dar lumea continuă să se învârtă.
    Dar lumea continuă să se învârtă.

    Speranţe mari, mă duc înapoi de unde am început,
    Speranţe mari, când laşi trecutul în urmă, ieşi în lume şi o iei de la capăt
    Speranţe mari,
    Şi lumea continuă să se învârtă,
    Da, lumea continuă să se învârtă,
    Cum se mai învârte lumea!”

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s