DE TOATE….PENTRU TOTI

CLICK PE IMAGINE PENTRU A INTRA PE PAGINA…

Forum Nora pentru mama 5

FORUM Nora pentru mama 5

FORUM Nora pentru mama 5

Dansez pentru tine sezonul 11

Dansez pentru tine sezonul 11

DISCUTII 11

DISCUTII DESPRE ORICE...INTRE PRIETENI :roll:

RASU' ... PLANSU'

RASU' ... PLANSU :mrgreen:'

COMENTEAZA EMISIUNI TV

COMENTEAZA EMISIUNI TV :lol:

HOBBY'URI

HOBBY'URI :)

RETETE CULINARE

RETETE CULINARE ;)

TRAIESTE SANATOS!

TRAIESTE SANATOS! :P

Am o idee! ;)

Am o idee! :idea:

12 IUNIE....HAPPY ANIVERSARY, DEAR BLOG!

12 IUNIE....HAPPY ANIVERSARY, DEAR BLOG! :D

1,315 Răspunsuri to “DE TOATE….PENTRU TOTI”

  1. Nona 25 ianuarie 2016 la 16:09 #

    Rabindranath Tagore

    „Partea mea din ce e mai bun pe această lume
    îmi va veni din mâinile tale:
    iată făgăduiala ta.
    De aceea străluceşte lumina ta în lacrimile mele.
    Mă tem să mă las călăuzit de alţii, ca să nu mă depărtez de tine, care aştepţi la o cotitură a drumului
    să fii călăuza mea.
    Merg cu îndârjire pe drumul meu,
    până ce însăşi nebunia mea mi te va aduce la uşă.
    Căci am făgăduiala ta că partea mea din ce e mai bun pe această lume, îmi va veni din mâinile tale.

    Inima mea, fii gata să pleci
    şi lasă-i să întârzie
    pe cei ce trebuie să întârzie.
    Căci numele tău a fost chemat în cerul dimineţii.
    Nu aştepta pe nimeni!
    Bobocul doreşte noapte şi rouă,
    dar floarea înflorită strigă după libertatea luminii.
    Rupe-ţi, inima mea, învelişul
    şi ieşi la iveală!

    Îngăduie: Să nu mă rog să fiu păzit de primejdii,
    ci să le îndur fără teamă.
    Să nu cerşesc alinarea durerii mele,
    ci inima s-o birui.
    Să nu caut tovarăşi pe câmpul de luptă al vieţii,
    ci să mă încred în tăria mea.
    Să nu mă rog înfiorat de teamă, să fiu mântuit,
    ci să fiu răbdător în lupta pentru libertate.
    Nu îngădui să fiu un mişel,
    ce simte harul tău numai în noroc;
    ci fă-mă să cunosc cârmuirea mâinii tale
    în nenorocirea mea.”

  2. Nona 25 ianuarie 2016 la 16:12 #

    Pablo Neruda – ”Interzis”
    ”E interzis…
    E interzis sa plangi fara motiv,
    sa te trezesti dimineata fara sa stii ce vei face,
    sa-ti fie frica de amintirile tale.
    E interzis sa nu zambesti in fata problemelor,
    sa nu lupti pentru ceea ce crezi,
    sa renunti de frica.
    E interzis sa nu incerci sa-ti transformi visele in realitate.
    E interzis sa nu fii tu insusi in fata altora,
    sa te prefaci in fata persoanelor care nu te intereseaza,
    sa fii dragut doar cu cine isi aminteste de tine,
    si sa uiti pe toti acei care te iubesc.
    E interzis sa nu faci tot ce poti pentru tine,
    sa-ti fie frica de viata si de consecinte,
    sa nu traiesti orice clipa ca si cum ar fi ultima.
    E interzis sa simti lipsa persoanei iubite fara sa fii fericit,
    sa uiti ochii si zambetul sau
    doar pentru ca strazile voastre la un moment dat au incetat sa se imbratiseze.
    ……….
    E interzis sa nu-ti cauti fericirea,
    sa nu-ti traiesti viata pozitiv,
    sa nu te gandesti ca putem fi mai buni,
    sa nu simti ca fara tine aceasta lume nu ar mai fi aceiasi.”

  3. Nona 25 ianuarie 2016 la 16:16 #

    Nimicnicia și absurdul vieții – de Omar Khayyam

    ”Ivirea mea n-aduse niciun adaos lumii,
    Iar moartea n-o să-i schimbe rotundul și splendoarea.
    Și nimeni nu-i să-mi spună ascunsul tâlc al spumii:
    Ce sens avu venirea? Și-acum – ce sens plecarea?

    Un joc ce se repetă e viaţa – şi tu ştii:
    Câştigul e durere şi moartea fără nume.
    Ferice de copilul sfârşit în prima zi,
    Mai fericit acela ce n-a venit pe lume.

    Spun unii că există un Creator, şi zic
    Că pentru a distruge, fiinţe a creat.
    Fiindcă sunt urâte? Dar cine-i vinovat?
    Sau pentru că-s frumoase? Nu mai pricep nimic.

    Credinţă şi-ndoială, eroare şi-adevăr,
    Ca boaba unei spume, uşoare sunt şi goale.
    Opacă sau bogată în irizări de cer,
    Această boabă-i chipul şi tâlcul vieţii tale.

    Când am să plec din lume n-au să mai fie flori,
    Nici chiparoşi, nici buze, nici vin cu-arome fine.
    Nici zâmbet, nici tristeţe, nici înserări şi zori.
    Nu va mai fi nici lumea – căci gândul meu o ţine.

    Un punct pierdut e lumea în haosul imens
    Toată ştiinţa noastră: cuvinte fără sens.
    Om, pasăre şi floare sunt umbre în abis,
    Zădarnic este gândul, iar existenţa – vis.

    Un joc de şah e viaţa. Destinul singur joacă.
    Iar noi suntem pionii. Vrând de urât să-i treacă,
    Ne mută, ne opreşte, un timp ne mută încă
    Şi apoi ea în cutia neantului ne-aruncă.

    Tu ai să pleci spre ziuă sau poate chiar diseară.
    E timpul să bei vinul cu sufletul uşure.
    Tu te compari, nebune, cu o comoară rară
    Şi crezi că hoţii-aşteaptă cadavrul – să ţi-l fure?

    Toți cei care plecară au adormit pe rând
    În pulberea săracă a vanităţii lor.
    Să bem, şi-ascultă-aicea amarul adevăr:
    Tot ce-a spus fiecare, o, Saki, a fost vânt.

    Durere şi mâhnire în lumea nesfârşită,
    Cu mii de taine plină – alt lucru n-am găsit.
    Ai vrut mai mult să afli, o, inimă-ostenită,
    Dar astăzi, la plecare, nu ştim de ce-am venit.

    Se-ntunecă. Mesenii extenuaţi de viaţă
    Au adormit. În umbră, priviţi ce palizi sunt!
    Întinşi şi reci! Tot astfel vor fi şi în mormânt.
    N-aduceți lampa! Morții nu mai au dimineață.

    Vreau beat să fiu într-una şi-aş vrea să dorm mereu.
    Am renunţat să aflu ce-i bine şi ce-i rău.
    Durerea, bucuri – la fel sunt pentru mine.
    Căci zâmbetu-i solia tristeţii care vine.

    Tu eşti, bătrână lume, palatul trist în care
    Aleargă nopţi şi zile, spre moarte galopând.
    Şi unde şahi de-a rândul visară fiecare
    Mărire sau iubire – şi s-au trezit plângând.

    Mă-ntreb: ce-mi aparţine cu-adevărat? Ce rost
    Avui, când fără urmă am să mă pierd în moarte?
    Un scurt incendiu-i viaţa. Văpăi de toţi uitate,
    Cenuşă spulberată-n vânt: un om a fost.

    N-aş fi venit aicea de-aş fi putut alege.
    Şi chiar dacă-aş fi liber, spuneţi-mi, unde-aş merge?
    Să nu te naşti mai bine-i. Dar cum să evităm?
    …Acum însă că suntem – de ce să mai plecăm?

    Beţivule, imensă urnă, eu nu ştiu cin’ te-a modelat.
    Ştiu doar că poţi-ncape-n trei vedre şi ştiu c-ai să te sfarmi curând.
    Mult timp am să mă-ntreb atuncea: de ce ai fost oare creat,
    De ce-ai fost fericit şi-acuma – de ce eşti doar pământ?

    Prisos de strălucire eu lumii n-am adus.
    Tot ce mă înconjoară – de mine-i mai presus.
    Nedumerit şi singur mă-ntreb neîncetat:
    De ce-am venit pe lume? De ce sunt alungat?

    Prietenii mei unde-s? Călcatu-i-a-n picioare
    Ne-ndurătoarea moarte? Dar noaptea mi se pare
    Că-i mai aud cum cântă prin parcul adormit.
    – Sunt morţi, ori poate numai sunt beţi de-a fi trăit?

    Cu toate că-s frumoasă şi am parfum de lotuşi,
    Deşi am ca laleaua obraz catifelat
    Şi svelt ca chiparosul mi-e trupul, spune-mi, totuşi,
    Ce scop avu cerescul Zugrav când m-a schiţat?”

  4. Nona 29 ianuarie 2016 la 17:38 #

  5. Nona 1 februarie 2016 la 16:17 #

    Haide inima batrană!…poezie de Nicu Stancu

    Haide inima batrană!
    Haide inimă bătrână, nu-ți opri în noapte mersul,
    Lasă-mă să cânt iubirea, să termin la stihuri versul.
    Și promit că-ți las averea, tot ce-n viață-am conceput,
    Pentr-o zi , pentru o oră, sau măcar un biet minut.
    Nu cerșesc o nemurire, vreau doar clipa s-o trăiesc,
    De-o fi soare ori furtună , vrutul este omenesc.
    Că în viață orice clipă are frumusețea ei,
    De-o fi noapte, de-o fi ziuă, nu e un păcat să vrei.
    Haide inimă bătrână, fă în noapte un efort,
    N-alerga prin cimitire ca să dai la popă ort.
    Știu, ești tare obosită și ai vrea să hodinești,
    Însă inimă privește!… cât frumos e să trăiești.
    Unde clocotul din vene te îndeamnă a iubi?
    Și-unde munții și pădurea te poftește-a hoinări?
    Unde mai privești splendoarea unui soare la apus?
    Și de unde știi că după, vei ajunge-acolo sus?
    Haide inimă bătrână, prinde-te în jocul meu
    Și te luptă cu-ndârjire, dă-i la moarte un croșeu.
    Haide inimă bătrână, nu-ți opri în noapte mersul,
    Lasă-mă să cânt iubirea, să termin la stihuri versul.

Lasă un răspuns

Completeaza detaliile de mai jos sau apasa click pe una din imagini pentru a te loga:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s

Urmărește

Fiecare nou articol să fie livrat pe email.

Alături de 40 de alți urmăritori